Cu toții avem în comun nevoia fundamentală de a fi protejați, ceea ce ne propulsează către relații conjugale. Dar la fel de mare e nevoia de aventură și de emoție. Putem oare să menţinem siguranţa fără a ceda monotoniei? O terapeută de cuplu explică de ce se uzează dorinţa în relaţiile de lungă durată.
„E greu să stârneşti excitare, anticipare şi dorinţă aprinsă în aceeaşi persoană de la care aştepţi confort şi statornicie. Dacă pentru unii dragostea şi dorinţa sunt inseparabile, pentru mulţi alţii intimitatea afectivă împiedică exprimarea erotică”, scrie terapeuta newyorkeză Esther Perel în cartea „Inteligenţa erotică”.
Povestea sexului în cadrul cuplurilor moderne vorbește despre o dorință diminuată, incluzând o lungă listă de motivații care pretind să explice pieirea inevitabilă a erosului. Pe de altă parte, iubirea modernă creionează relații conjugale romantice și satisfăcătoare din punct de vedere emoțional și sexual. Pe părinții mei sau pe alții din generația lor, discursul actual despre intimitate i-ar fi depășit total. Ei cunoșteau dragostea și parteneriatul, acestea incluzând implicit vastitatea intimității. În era noastră de comunicare însă, intimitatea a fost redefinită. Ea nu mai reprezintă cunoașterea și familiaritatea profundă care se dezvoltă în timp și se cultivă în liniște. Mai degrabă este vazută ca un proces discursiv, unul care implică destăinuirea propriei persoane. Ascultare și destăinuire totodată.
Și totuși, subliniază Esther Perel, mandatul intimității când este dus prea departe, poate fi asemănător unei constrângeri. Cum s-ar putea descrie într-un posibil scenariu? Întâlnești pe cineva printr-un soi de achimie puternică, de atracție, și te simți plin de posibilități – de speranță, de sentimentul că ești smuls din lumea comună și introdus într-o lume de emoție și de captivare. Dragostea te înalță și te face să te simți puternic. Prețuiești sentimentul, nu fără a te simți speriat. Și atunci pornești la drum ca să faci dragostea mai sigură, cautând să o repari, să o faci demnă de încredere. Începi să îți iei primele angajamente și poate renunți bucuros la puțină libertate, în schimbul unui dram de stabilitate. Creezi confort prin ritual, scenarii care îți aduc liniștea. Starea ta de emoție, fericirea ta au rezultat din incertitudinea de început de drum, din mister, iar acum căutând să controlezi, te trezești că epuizezi toată vitalitatea relației. În încercarea de a controla riscurile pasiunii, constați că ai vlăguit-o de vitalitate. Și te trezești lipsit de spontaneitate, cu sentimentul de a fi constrâns.
Sunt multe circumstanțe care îi pot conduce pe oameni să experimenteze dragostea și intimitatea ca pe niște constrângeri. Discuțiile la modă despre dragoste fac un întreg caz din a considera acest lucru ca pe o „teamă de intimitate”, care se pare că afectează în general bărbații. Pentru mulți, presiunea implicării este zdrobitoare.
Începuturile sunt întotdeauna pline de posibilități, deoarece ele își țin promisiunea de a avea un final. Prin iubire, ne imaginăm un nou fel de a fi: mă vezi așa cum eu nu m-am văzut niciodată, îmi retușezi imperfecțiunile și îmi place ceea ce vezi la mine. Cu tine și prin tine, pot deveni ceea ce aspir să devin. Esther Perel subliniază, în acest sens, că „dacă intimitatea crește prin repetare și familiaritate, erotismul este estompat prin repetare”.
De ce devin alienate atât de multe cupluri din punct de vedere sexual? Lista este lungă, dar factorul invocat de obicei este stresul. În plus, sexul este pretutindeni, în toate permutările lui, ca un bruiaj neîncetat de imagini oriunde ne-am arunca privirea. Ni se spune ce este atrăgător și ce ar trebui să ne dorim, o întreagă industrie de hedonism planând, în acest sens, pe marginea căsniciei sau relației noastre – suntem constant îndemnați să înlocuim ce e vechi cu ceva nou, imaginile sexuale zugrăvesc mereu tinerețea și frumusețea în contextul în care tu inevitabil îmbătrânști, sexul online se ocupă de fanteziile tale particulare, astfel – ne putem aștepta, în mod just, să rămânem mulțumiți de aceeași persoană timp de 50 de ani?
Psihologia dorinței noastre zace deseori îngropată în detaliile copiăriei. Putem urmări de unde am învățat să iubim și în ce fel. Cum am învățat să experimentăm plăcerea sau nu, să ne încredem în alții, să primim sau să fim respinși. Am fost respinși? Umiliți? Abandonați? Încurajați? Alinați? Am învățat să ascundem când suntem supărați? În familie, învățăm ce să simțim față de corpul, sexul și sexualitatea noastră. Și o mulțime de alte lecții despre cine și cum să fim. Toate aceste experiențe ne conturează convingerile de sine și așteptările față de alții.
Să înțelegem că sexualitatea este un dar încărcat de energie și valoare, pe care l-am primit în călătoria vieții. Un dar pe care nu are rost să-l știrbim prin prejudecăți și morală exagerată și nici să îl anulăm din alte varii motive. Sigur, cu moderație și discernământ, pentru că este important să nu transformăm totul într-o goană nebună după sex și să nimerim în cealaltă parte mai puțin fericită a spectrului, și anume în adicție. Pentru a remedia rotițele stricate, trebuie să ne eliberăm de vină, să ne descoperim și să descoperim împreună cu partenerul lucrurile bune pe care le aduce cu sine o viață sexuală împlinită. De asmenea, este bine să înțelegem și de ce îl privăm pe partenerul nostru de sex și în același timp pe noi. Este un rezultat al lipsei de atracție, al lipsei de libidou sau al dispariției iubirii și afecțiunii? Sau este o formă de control, o formă de a obține avantaje materiale, siguranță și confort?
Un cuplu erotic este cel în care partenerii se simt confortabil cu sexualitatea și erotismul lor, nu se sfiesc să vorbească despre nevoile, dorințele și fanteziile lor sexuale. Subiectul sexualitate/erotism nu este un tabuu pentru ei, nu le este rușine, frică, și nu se simt deconectați de dorințele lor sexuale. Dimpotrivă, este un cuplu care știe că sexualitatea și erotismul înseamnă vitalitate, energie și conexiunea profundă cu propria ființă, de aceea le și valorizează. Conectarea cu erotismul este în primul rând fizică. Sexul bun înseamnă să fii prezent în propriul tău corp. Simți plăcere când ești atins (ă)? Îmbrățișat (ă)? Vorbești despre nevoile tale sau ți se pare stânjenitor să spui ce simți? Respingi complimentele pe care ți le face partenerul la corpul tău? Sau poate respingi tu corpul partenerului? Ce vă face să vă simțiți vii atunci? Fiecare dintre noi este responsabil de dorința noastră sexuală.
Într-un cuplu erotic, ambii parteneri inițiază apropierea sexuală. Și ambii se simt liberi ca uneori să spună nu. Ambii știu că o viață sexuală bună înseamnă o viață bună, trăită cu grijă, cu preocupare și cu atenție. În care dorința sexuală nu este ceva ce ai, ci, pur și simplu, ceva către care tinzi. Într-un cuplu erotic ambii parteneri se bucură când celălalt este fericit, simte plăcere și satisfacție!
Spațiul erotic, viața sexuală sunt profund influențate de aceelași bariere, și anume validarea prin rezultate și performanțe, căutarea de confirmări chiar și în intimitate. Cum ar fi să vedem în intimitatea sexuală, în erotism o conectare care ne aduce plăcere, o formă de explorare a lumii noastre interioare, cum ar fi s-o privim cu curiozitate? Să fii gata pentru sex de excepție, oricând și oricum este un mesaj atât de toxic, mai ales pentru bărbați! Relația dintre cei doi parteneri este preludiul – conectarea emoțională, pasiunea, noutatea, siguranța și încrederea! Nu folosiți spațiul erotic ca pe unul al validării personale. Este un moment al regăsirii! Sexul bun vindecă, poate fi prilejul de a începe să trăiți relaxați în intimitate, fără teama imperfecțiunii sau a eșecului.
Da, ai dreptul să te simți iubit, să te simți iubită. Și crede asta cu toată ființa ta. Atingerea, îmbrățișarea, drăgălășenia, atenția – toate sunt nevoi firești! Dar asta implică un efort conștient și voluntar să te înțelegi și să te cunoști! Nu crede în miracole, salvatori sau noroc, mai ales când este vorba despre puterea ta de a iubi!