Ce facem cu dependența de rețele sociale?
Relațiile interpersonale sunt relații care au loc între două sau mai multe persoane și pot include atât interacțiuni online (datorită internetului), cât și interacțiuni offline. Deși importante și demne de explorat, prezentul articol nu examinează în profunzime relațiile online. Mai degrabă, se concentrează pe înțelegerea modului în care indivizii utilizează internetul, în special rețelele sociale, și în ce măsură acest lucru afectează relațiile interpersonale offline, mai ales relațiile de cuplu.
Nenumărate cercetări sugerează că rețelele sociale schimbă deja modul în care interacționăm unii cu alții în viața de zi cu zi. Un exemplu relevant, în acest sens, este termenul de „phubbing” (K. M. Douglas, 2016, p. 10), care reprezintă „actul de a ignora pe cineva într-un mediu social, concentrându-se asupra telefonului în loc să vorbească direct cu persoana”. Este evident că acest comportament devine din ce în ce mai obișnuit și acceptat, astfel că oamenii încep să considere acest comportament, în trecut considerat nepoliticos, ca fiind normal. Măsura în care oamenii ignoră pe alții prin „phubbing” este legată direct de nivelul lor de dependență față de smartphone-uri. Pe măsură ce utilizarea telefonului mobil crește, probabilitatea ca „phubbing-ul” să se întâmple mai frecvent va crește și va duce la o schimbare permanentă în modul în care interacționăm unii cu alții.
Hertlein (2012) a observat că internetul creează limite tot mai neclare între relațiile online și offline. Într-un studiu care urmărea să înțeleagă rolul tehnologiei în schimbarea relațiilor de familie, Hertlein (2012) a constatat că regulile de interacțiune cu colegii online au avut mai multe efecte negative asupra vieții de zi cu zi, cum ar fi compromiterea funcționării relațiilor offline, afectarea performanței în muncă și creșterea potențialului pentru dependența de internet. În concordanță cu aceste constatări, folosirea incorectă a Facebook-ului poate duce la consecințe sociale negative, cum ar fi izolarea socială, lipsa încrederii în relații, infidelitatea, lipsa coeziunii sociale, dependența de Facebook și divorțul.
Relațiile online și offline au devenit atât de interconectate, încât ceea ce persoanele fac în oricare dintre aceste relații afectează cealaltă dimensiune. P. Kerkhof și colab. (2011) numesc acest fenomen „syntopie” și explică că situațiile fizice/sociale, respectiv istoria unei persoane, influențează ceea ce face și învață în online, răsfrângându-se asupra experiențelor sale în offline. Sub această perspectivă, Kerkhof și colab. (2011) au constatat că cei care folosesc internetul compulsiv au o calitate scăzută a relațiilor offline, raportează o angajare redusă în relații și au conflicte mai frecvente cu partenerii lor.
Jenkins, Wright și Hudiburgh (2012) completează că cei care au niveluri mai scăzute de competență percepută în inițierea relațiilor offline utilizează mai mult Facebook-ul. În plus, utilizatorii frecvenți de social media au o competență interpersonală redusă în inițierea relațiilor offline, ceea ce înseamnă că pe măsură ce o persoană utilizează mai mult social media, îi este mai dificil să inițieze relații noi în offline. Susținând aceste constatări, Seo și colab. (2016) au arătat că o persoană care dezvoltă o dependență față de telefonul ei mobil experimentează o atenție redusă și o creștere a depresiei, ceea ce duce la un impact negativ asupra relațiilor sociale cu prietenii. Chiar și atunci când oamenii ascundeau dependența lor online sau relațiile de partenerilor lor, au raportat că sarcinile zilnice au rămas neterminate și nivelurile de intimitate sexuală cu partenerul lor principal au scăzut (Underwood și Findlay, 2004).
Social media nu afectează doar relațiile noastre cu ceilalți, ci și relația cu noi înșine și modul în care percepem lumea din jurul nostru. Astfel, Kerkhof și colab. (2011) au descoperit că utilizatorii compulsivi de internet erau mai singuri, mai depresivi și prezentau în general abilități sociale mai slabe decât utilizatorii non-compulsivi de internet, indicând faptul că aceste caracteristici negative au fost provocate de suprautilizarea internetului. Cercetări suplimentare au relevat faptul că suprautilizarea rețelelor de socializare afectează semnificativ viața adolescenților, cu consecințe negative asupra bunăstării personale și psihosociale (Marino și colab., 2016). Cu cât dependența de telefonul mobil devine mai problematică, cu atât oamenii vor experimenta o scădere a stimei de sine și a bunăstării emoționale.
FOMO și Anxietatea
Teama de a rata ceva (FOMO) este o mentalitate psihologică în care indivizii pot simți că pierd o oportunitate sau o situație socială. Această mentalitate impune necesitatea de a fi mereu conectat cu ceilalți și de a fi la curent cu ceea ce fac prietenii lor (Elhai și colab., 2016). Nevoia acestor persoane de a fi mereu conectate cu colegii/prietenii lor a dus la utilizarea problematică a smartphone-ului. Un efect secundar al utilizării excesive a smartphone-ului este scăderea autocontrolului emoțional, care este definit de două procese: diminuarea reevaluării cognitive (incapacitatea de a evalua starea mentală sau emoțională într-un mod diferit) și creșterea suprimării emoționale (suprimarea emoțiilor duce adesea la acumularea de presiune și stres), ambele conducând la o incapacitate de a regla emoțiile corespunzător. Elhai și colab. (2016, p. 515) argumentează că utilizarea excesivă a smartphone-ului nu explică pe deplin depresia sau anxietatea; în schimb, alte variabile interveniente pot juca un rol. Mai precis, o activare comportamentală mai scăzută și (numai în cazul depresiei) o suprimare emoțională mai mare par să explice această relație. Utilizarea problematică a smartphone-ului poate interfera cu alte activități plăcute și poate perturba activitățile sociale, reducând astfel activarea comportamentală și crescând ulterior depresia. Este posibil ca suprimarea emoțională, corelată cu utilizarea problematică, să perturbe procesarea adaptivă a emoțiilor, ceea ce la rândul său este asociată cu o depresie mai mare. Despre depresie vom discuta în detaliu mai jos, dar acest comentariu sugerează că nu rețelele sociale în sine cauzează aceste probleme mentale, ci mai degrabă utilizarea greșită/excesivă/abuzul acestora de către cei care le folosesc.
Într-un studiu realizat de Lai și colab., (2016), un scaner cerebral EEG a fost utilizat pentru a detecta părțile creierului care se iluminau atunci când participantul era expus la anumite imagini. În acest studiu s-au examinat FOMO, experiențele sociale inclusive și experiențele sociale exclusive. Descoperirile lor au arătat că cei cu evaluări mai mari ale FOMO erau mai conștienți de starea de spirit a celor implicați în interacțiuni sociale pozitive și aveau o nevoie mai mare de aprobare de sine, ceea ce ar putea fi motivul pentru care oamenii revin mereu pe rețelele sociale.
Strâns legată de FOMO este anxietatea, care se manifestă frecvent în viața celor care folosesc rețelele sociale și experimentează FOMO. Cheever și colab., (2014) au căutat să exploreze momentele în care anxietatea se manifesta în viața studenților universitari care erau separați de telefoanele lor mobile. Rezultatele studiului au relevat faptul că cei care petreceau puțin timp zilnic utilizând telefoanele mobile nu au avut nicio anxietate în timpul sondajelor. Cei care erau utilizatori moderați au experimentat inițial anxietate ridicată din cauza creșterii duratei necesare pentru a completa al doilea sondaj în comparație cu timpul petrecut pentru completarea primului sondaj, dar anxietatea s-a stabilizat în timpul celui de-al treilea sondaj. Pentru grupul de utilizatori cu utilizare zilnică ridicată, s-a înregistrat o creștere semnificativă a duratei necesare pentru a completa fiecare dintre cele trei sondaje, ceea ce indică faptul că anxietatea a crescut în timp și a continuat să crească (Cheever și colab., 2014). Aceste constatări au avut mai puțin de-a face cu faptul dacă persoana era sau nu separată de telefonul lor și mai mult de-a face cu cât de mulți utilizatori erau aceștia. Acest studiu evidențiază faptul că persoanele care utilizează excesiv telefoanele mobile vor experimenta o anxietate ridicată atunci când sunt separate de acestea. Acest lucru ar putea explica de ce cei care au telefoanele mobile cu ei și le folosesc în mod regulat vor experimenta rate ridicate de anxietate atunci când sunt separați de activitatea pe rețelele sociale.
Depresia și singurătatea
Pe lângă FOMO și anxietate, depresia și singurătatea contribuie la problemele de sănătate mintală cauzate de utilizarea rețelelor sociale. Un studiu a constatat că mulți elevi de liceu și studenți se confruntă cu rate de anxietate și depresie de cinci ori mai mari decât tinerii care au fost studiați în perioada Marii Depresiuni (sursa USA Today). Au existat multe teorii cu privire la motivul pentru care acest lucru s-ar putea întâmpla, dar mai mulți cercetători consideră că utilizarea intensă a rețelelor sociale, cum ar fi Facebook și Instagram, poate contribui la această problemă în creștere (Tandoc și colab., 2015). În țările în care utilizarea rețelelor sociale este ridicată, rapoartele arată că singurătatea și depresia au crescut dramatic în ultimul deceniu (Pittman și Reich, 2016). Nu există îndoială că creșterea utilizării rețelelor sociale și ratele mai mari de depresie și singurătate sunt legate între ele.
Tandoc și colab. (2015) au realizat un studiu în care au constatat că utilizatorii intensivi ai Facebook experimentează niveluri mai ridicate de invidie față de cei care utilizează în mod moderat platforma și că raportează mai multe simptome de depresie. Studiul a constatat, de asemenea, că utilizatorii intensivi ai Facebook se angajează în supravegherea Facebook, care este asemănătoare cu a se ascunde în spatele scenei, iar acest comportament este mediat de invidie. Cu alte cuvinte, cei care sunt utilizatori intensivi ai Facebook experimentează niveluri mai ridicate de invidie și depresie, ceea ce îi determină să se angajeze în supravegherea Facebook, deoarece cu cât văd mai mult pe Facebook, cu atât doresc mai mult și se simt mai rău (Turkle, 2011).
Depresia și singurătatea merg mână în mână, dar nu sunt același lucru. Pittman și Reich (2016) au detaliat relația dintre depresie și singurătate prin chestionarea a 253 de studenți, întrebându-i despre experiențele lor cu platformele de socializare bazate pe imagini (Instagram și Snapchat) în comparație cu platformele de socializare bazate pe text (Twitter și mesaje text). Concluziile lor au indicat faptul că platformele bazate exclusiv pe imagini conduc la o viață mai fericită, mai satisfăcătoare și mai puțin singuratică, deoarece imaginile oferă intimitatea pe care o conține o conversație față în față, permițând privitorului să simtă o conexiune mai puternică cu situația prezentată în imagine. Platformele bazate pe text nu au arătat nicio relație cu creșterea sau scăderea bunăstării psihologice (Pittman și colab., 2016). Aceste rezultate ar putea explica posibil un mod de a depăși singurătatea, cu toate acestea, cineva poate să se simtă în continuare deprimat fără a se simți singur și vice-versa. Singurătatea reprezintă lipsa de companie partajată cu altcineva. Depresia este o emoție internă experimentată de propria persoană. Atunci când aceste două sentimente se combină cu utilizarea rețelelor sociale, pot determina o persoană să se simtă izolată social și paralizată la punctul în care nu crede că poate face ceva pentru a-și schimba situația.
Rosenthal și colab. (2016) au realizat un studiu longitudinal care a examinat familiile și experiențele lor negative pe Facebook. Rezultatele au indicat că toate experiențele negative pe Facebook măsurate au fost semnificativ asociate cu simptomele depresive. Acest studiu este diferit de celelalte menționate anterior în prezentul studiu deoarece tratează experiențele negative reale care cauzează simptome depresive, în opoziție cu utilizatorii care își compară viața cu viețile bune și fericite pe care le văd pe rețelele sociale și aleg să se simtă deprimat din cauza acestora. În ambele cazuri, utilizarea Facebook poate cauza creșterea sentimentelor de depresie și izolare, conducând la singurătate.
Există multe cercetări care au fost realizate cu privire la modul în care utilizarea rețelelor sociale afectează individul care le utilizează în mod pozitiv sau negativ. De asemenea, s-au realizat nenumărate cercetări cu privire la motivele pentru care oamenii aleg să interacționeze cu anumite tipuri de media. Cu toate acestea, există foarte puține cu privire la modul în care alegerea individului de a interacționa cu anumite tipuri de media influențează emoțiile lor și cum aceste emoții influențează apoi relațiile interpersonale offline. Pe baza acestei analize a literaturii, am propus întrebarea principală a cercetării care se referă la relația dintre utilizarea rețelelor sociale și calitatea relațiilor interpersonale ale utilizatorului.